Citesc de cateva zile diferite articole despre motociclism si motociclisti. Inevitabil ma simt putin irascibila cand aflu parerea unora despre acest sport.
Ma intreba cineva de curand de ce m-am apucat de motociclism, raspunsul meu a venit rapid si simplu: cred ca e in sange. Bunicul si unchiul tatalui meu au fost motociclisti, asa a fost sa fie ca o nepoata (adica eu) sa devin motociclista. Mare diferenta intre ce se intampla atunci in motociclism si ce se intampla acum, mare diferenta de asemenea si intre mentalitatea de motorist de atunci si cea de acum.
Am observat ca motociclismul a inceput sa se imparata in diferite ramuri:
- motociclismul ca sport de performanta - practicat in general pe piste speciale, concursuri organizate, antrenori si concurenti. Stima si respect pentru munca depusa, pentru ambitia si sangele rece de la cate esecuri au avut pana sa ajunga acolo unde sunt azi.
- motociclismul ca sport simplu - practicat asemenea celui de performanta, dar fara antrenori, adica pe cont propriu. Motociclisti care merg pe diferite piste (amkart spre exemplu, oricum altul nu cunosc pentru ca nu e domeniul meu) si se dau pana la limite/extreme pentru a-si inbunatati capacitatile de pilotaj, pentru ca acolo pot testa anumite limite fara a avea grija traficului si alte probleme de genul. Zona in care accidentele sunt mai rare si atunci cand sunt fac parte numai din greseala pilotului, un fel de a invata din propriile greseli. Motociclisti echipati care constientizeaza importanta echipamentului full, indiferent de marca acestuia.
- motociclismul ca pasiune - practicat in general in timpul liber, fiind un mod de relaxare plimbarea cu propriul motor prin tara si nu numai. In general se aduna km multi, peisaje care de care mai variate, mai frumoase, se cunosc oameni noi, traditii, se cunoaste propria tara mai bine sau alta (desi multi nu ne cunoastem tara suficient ca sa o cunoastem pe a altora). Sunt motociclisti care combina protectiile detasabile cu tinuta de strada, dar care cunosc eficienta acestor protectii pentru siguranta propriului trup.
- motociclismul ca "trend" - sau mai bine spus tendita/moda. Se practica in general pe marile bulevarde ale oraselor, cu motociclete scumpe sau macar accesorizate pe masura cu scopul de a atrage atentia si de a fi admirati, in genul: "moama ce motor, cat are pe bord?" sau "cat baga?" sau "o dai pe o roata?". Din fericire sau pacate putem spune multe/prea multe despre acesti "bikeri", in general masculi care si-au cumparat motoare doar ca sa aiba ceva tare intre picioare, pentru a impresiona, caci alte componente ale trupului nu ii ajuta. (precum creierul). Probabil ca dupa citirea acestui mic articol imi voi lua multe injuraturi, insa suntem constienti cu totii ca acesti fitzo-bikeri, cum ii denumeste lumea, exista printre noi. Pentru ei e important ca geaca sa fie de marca, scumpa, la fel si casca. Dar uneori se gandesc la pretul ei si le e teama sa o zgaraie de asfalt asa ca cel mai adesea ii intalnim fara echipament de protectie. Caci doar am auzit-o si pe asta: "ce sa ies ma cu casca mea scumpa, daca o zgarai?". Apoi daca dai cu bostanul de asfalt, ai dreptate in acest caz, mare paguba... Sa nu uitam totusi ca tot ei sunt cei care iau in spate fete sau http://www.pitzipoanca.org fara nici o problema, indiferent de tinuta acestora, ba chiar e mai cool sa fie cu o pereche de blugi cu talie extrem de joasa, cu jumatate de fund pe afara si cu pletele si ochii iesiti din orbite de la vant. Daca si ranile ar trece la fel de usor dupa un accident cum se duce pielea de pe asfalt dupa ce arunci cu apa...atunci sunt sigura ca nu ar mai exista campanii antiaccidente.
- Motociclismul de zi cu zi - as zice cel mai intalnit la noi in tara. Reprezinta motociclistii de zi cu zi, al caror mijloc de transport pana la job si la diferite treburi este motocicleta, care in timpul liber pleaca la plimbari tot cu motocicleta, cei ce unesc cateva din tipurile de motociclism de mai sus, mai putin motociclisti de "trend". Sunt cei a care stiu cat de importanta e siguranta persoanala, au grija de acest lucru dar care uneori (din cand in cand) mai uita cate o protectie din graba sau lene si fix atunci au cate o cazatura. Le place uneori sa mestereasca singuri la propriile motociclete, important pentru ei e ca acestea sa functioneze cum trebuie nu sa aiba "x" toba de firma sau leduri pe sub motocicleta.
Toate aceste tipuri de motociclism au ca punct comun un singur lucru: motocicleta. Si atunci vin si ma intreb, suntem judecati in aceeasi oala atunci cand unul din noi greseste in trafic si soferii ne numesc: "motociclisti satanisti si violatori de babe" (e chiar pe bune). Dar ma gandesc de ce trebuie sa primesc eu injuraturi din partea soferilor gen "nesimtitilor, mergeti numai cu viteza" cand eu incerc sa mentin mereu limita legala. Nu spun ca sunt un ingeras, fac si eu greseli pentru care imi cer scuze si merg mai departe, dar am observat ca multi soferi poarta ura pe motosiclisti si ma trezesc cu manevre brutale adresate mie, pentru ca sunt pe o motocicleta. De ce tre sa platesc eu uneori pentru imaturitatea si lipsa de responsabilitate a unora. Nu spun sa nu fim uniti, dar uneori si soferii au dreptate: am avut "norocul" uneori sa merg in spatele unor motociclisti care erau de'a dreptul nesimtiti pe bune, conducand fara norma, incat nu iti puteai da seama ce vor sa faca: sa se sinucida sau sa provoace un accident.
La rubricile de "Accidente", cum da caldura cum se moare pe capete si se umple spitalul de raniti. In Romania nu exista educatie rutiera, nu exista respect in trafic, stiind aceste lucruri uneori e mai bine sa zici: da-l naibi, lasa-l sa treaca, decat sa mor eu / mai bine o las mai usor, nu stiu ce va face soferul din fata. Nu port de grija altor motociclisti, uneori fiecare si-o face cu mana lui, pentru asta exista selectie naturala, doar imi pare rau de motociclistii victime ale accidentelor rutiere.
Apoi dupa prezentarea cazurilor ma uit la Judecata din Zilele Noastre, adica criticile extreme ale unor motociclisti perfecti: "daca esti incepator, de-aia ai cazut" "pai asa se ia o curba?" De parca toti s-au nascut invatati sau ei nu au fost niciodata incepatori. Ba mai mult, vin persoanje care fie nu au motocicleta, fie nici macar pemisul categoria A si critica greselile altora. Mai sa fie, s-a schimbat standardul experienta - sfaturi?
Motociclismul, inainte de '90 mai mult pasiune si sport, acum pasiune sau fitze.
Spune-mi tu acum care este proportia intre aceste tipuri de motociclism?
Link catre ce inseamna motociclismul pentru mine, prin ochii lui Daniel Bufu: http://ravenitza.blogspot.com/2008/05/viata-pe-motor.html
