vineri, 4 iulie 2008

C- Cetati de Bulgaria

Pentru ca vara e scurta am zis sa profit cat pot de ea, asa ca weekendul acesta, mai exact aceasta duminica am ales sa o petrec intr-un frumos orasel din Bulgaria.Mi-am anuntat prietenii, dar nu au fost multi doritori asa ca intr-un final, azi dimineata ne-am intalnit pe la ora 8, trei prieteni nebuni: eu, nice_sun_man si R4z0r, si am plecat la admirat frumuseti.
Drumul ce sa zic, nimic spectaculos pana la Giurgiu, poate decat lanul de floarea soarelui ce ne colora viu peisajul din jur.Am ajuns in Giurgiu unde am alimentat si am luat-o frumusel spre vama cu Bulgaria, unde vamesii au fost de treaba si ne-au verificat actele fara a ne pune sa ne scoatem castile (asa cum am patit data trecuta), am trecut de Ruse desi am fi vrut sa ajungem si la intrunirea moto de acolo. Insa am hotarat sa petrecem mai mult timp in orasul superb decat sa mergem la intrunire. Oricum pe drum am intalnit zeci de motociclisti, unii veneau sper intrunire, altii plecau, multe nr de inmatriculare straine sau locale, insa absolut toti ne-au salutat ceea ce m-a mirat.
Vremea a tinut cu noi si drumul dintre Ruse si orasul superb a fost presarat cu norisori, insa fara a ploua, astfel incat temperatura ne faceam sa ne simtim cu adevarat bine, fara sa murim de cald in echipamente asa cum am patit pana in Giurgiu. Asfaltul si drumul a fost excelent, extrem de liber, iti permitea sa mergi cu viteza fara sa iti faci griji de alte drumuri din laterale. Aceleasi lanuri de floarea soarelui ne-au tinut companie. Si uite ca intr-un final am ajuns acolo unde ne doream...da, dragi cititori, la Veliko Tarnovo. Inca de la intrarea in oras ramai masca de imprejurimi si arhitectura acestui mic orasel. Ciudat e sa mergi intr-o tara unde alfabetul e atat de ciudat, si greu de inteles...aproape imposibil. Asa ca ne-a fost putin greu sa gasim ceea ce cautam, adica Rezervatia muzeistico-arhitecturala Tsarevets. Cu mici intrebari, mai mult prin semne caci localnicii nu prea vorbesc (aproape deloc) engleza, am reusit sa aflam unde este situat.
Dar inainte de a merge la acea rezervatie, am hotarat sa mancam, si dupa ce ne-am invartit pe niste stradute inguste, gen lipscani, cu magazine de suveniruri la parter, cladiri vechi dar reconditionate, totul in panta si piatra aproximativ cubica pe jos, am gasit o terasa f ok, unde am luat "micul dejun" pentru ca altceva nu serveau...adio friptura bajeti Norocul nostru a fost ca meniul a cuprins si varianta in engleza insotita de poze ca pentru..."neintelegatori".
Dupa ce am facut burta plina, ne-am plimbat pe stradutele inguste si pline de suveniruri pentru a admira tot ce inseamna traditie si amintire "made in Bulgaria". Caldura de afara ne-a cam stat in spate si o caram ca pe o povara grea ce ne inmuia din ce in ce mai tare picioarele.
Calatoria a fost presarata cu nenumarate momente amuzante, de pilda, pe stradutele de mai sus, Bogdan l-a vazut pe un "stimabil" domn cu fata la un perete din pietre ca lucra ceva cu apa, si s-a gandit ca ar fi oportun momentul sa isi spele casca. Foarte convins se indrepta catre acel perete, pana in momentul in care am realizat cu totii ca acel domn aveam chemare de la natura si isi facea nevoile fara rusine la acel perete. Bineinteles ca au urmat glume peste glume.
Apoi ne-am indreptat catre Tsarevets, si inca de la poarta, locul de unde cumperi biletul cu 4 leva, ramai fascinat de ce e in jur. E vorba de o prima asezare de pe acel deal ce a aparut in anul 4200 i.H. Dealul este protejat cu un zid lung de cca 2 km.
De la intrarea in Cetate, totul devine medieval. Negotul se face cu fotografii ale turistilor imbracati in costume de cavaleri, pe cai sau nu. Dar las pozele sa vorbeasca. Dupa ce ne-am clatit ochii cu aceste frumoase ruine de cetati, biserici, cladiri, am hotarat sa mergem si la Biserica "Sf Patruzeci de mucenici" care se afla la 1 km distanta de Rezervatia de mai sus. Se afla pe malul Yantrei, si reprezinta un monument medieval bulgar format din bazilicaalungita si 6 coloane. Drept ghid am avut un catelus care nu se mai desprindea de mine.
Ne-am intors apoi in centrul orasului, am mancat o pizza imensa si extrem de buna apoi ne-am incarcat bagajele si ne-am intors la Giurgiu. Daca in Bulgaria la a a doua terasa nu am mai reusit sa mancam inghetata, pentru ca meniul era scris numai in bulgareste fara poze, in Giurgiu dupa oprirea din port, am mancat o inghetata ce ne-a racorit dupa o zi calda, chiar prea calda de vara.

Km: 390 km
Harta: